Provocări ale gândirii

​
            Știința a reprezentat, pentru om, ca individ și ca specie, o diferențiere față de restul regnului animal, o expresie a cunoașterii umane, practic o eliberare din primtivitatea noastră nativă. Descoperirile științifice și revoluțiile tehnologice par să accelereze în mod exponențial, ivindu-se din ce în ce mai des, unele chiar opunandu-se logicii imediate, lucru ce pare să stârnească foarte multe dezbateri între cei pricepuți în domeniu.​
 

 

    1) Motivația și productivitatea

​
             Deși este o temă de discuție frecvență, nu se poate spune că acest fenomen a fost analizat îndeajuns pentru a-l înțelege pe deplin. Astfel, studiile efectuate recent la Facultatea de Psihologie din Sheffield arată că voința unui individ nu este singura caracteristică necesară motivării și aceasta ar fi chiar o sursă epuizabilă, putând fi anemiată în întregime, creeandu-se un concept numit ,,Ego Depletion” (epuizarea ego-ului). În situația în care energiile necesare unei activități mentale ajung la un nivel redus, individul tinde să își piardă controlul de sine, astfel o activitate solicitantă poate avea efect asupra unei activități subsecvente care cere control de sine, chiar dacă cele două nu sunt corelate. Pentru a evita acest fenomen, trebuie să ne obișnuim să lucrăm într-un mod sistematic și organizat. Studiile relevă, de asemenea, faptul că începerea unui proiect reprezintă cea mai mare ,,barieră a productivitatii” pentru creierul uman. Înainte de a începe proiectul, creierul nostru își imaginează partea cea mai dificilă, încercând să simuleze munca prin alte activități, de obicei mai puțin solicitante din punct de vedere mental. Din fericire, există un fenomen în mintea umană numit Efectul Ziegarnik, care impune terminarea unei activități începute, manifestându-se prin senzații de disconfort sau gânduri intruzive legate de respectivă activitate.
           Cu toate acestea, productivitatea nu ține numai de gradul de motivație al individului, ci și de timpul disponibil acestuia și, în special, modul cum și-l administrează. Artiștii de succes preferă să își folosească energia în doze scurte și frecvente, în loc să o ,,dilueze” pe parcursul întregii zile, majoritatea urmând un regim de 90 de minute de lucru, urmat de 15-20 minute de pauză. Astfel, se poate spune că ei nu se bazează pe voință, ci pe o formă de administrare foarte disciplinată. Impunerea unor termene-limită sau stabilirea unui program de lucru pot spori considerabil productivitatea. Pe de altă parte, psihologii ne sugerează să evităm ceea ce se numește multi-tasking (efectuarea mai multor activități în același timp), întrucât atenția noastră va fi disipată, făcând finalizarea treburilor mult mai dificilă.
 

          2) Banii pot aduce fericirea?

        Se poate spune cu certitudine faptul că trăim într-o societate mercantilă, având în vedere mentalitatea generală a populației. Deși banii îți pot aduce pâinea pe masă și un acoperiș deasupra capului, mulți contesta faptul că aceștia ar putea aduce fericire. ,,Banii nu pot cumpăra fericirea”, un proverb foarte cunoscut, reprezintă premise de la care au plecat studiile a diverși psihologi și economiști. Conform cercetărilor, oamenii sunt foarte sensibili la schimbare. Spre exemplu, când primim o primă sau suntem promovați, starea noastră de spirit se schimbă imediat, însă ne adaptăm foarte repede la noul nostru venit. În America de Nord, un venit lunar de peste 75.000$ încetează să mai aibă vreun impact asupra fericirii. În mod bizar, cei ce câștigă la loterie devin depresivi și tind să cheltuie toți banii, să intre în datorii imense sau chiar să devină respinși din punct de vedere social.
Astfel, s-a ajuns la concluzia că esențial este modul în care cheltuim banii. Conform sondajelor, oamenii care își cheltuie banii pentru a oferi cadouri altora se simt mai fericiți, în timp ce oamenii care cheltuie banii pentru propria persoană nu se simt neapărat mai triști, ci se poate spune că starea lor de spirit rămâne neschimbată.
          În general, fenomenul de a oferi cadouri celor dragi este privit ca fiind un lucru pozitiv în toate culturile și este asociat cu starea de bucurie. Fascinant este faptul că nu are importanță suma de bani pe care o cheltui; fie că este vorba de o mică atenție sau un efort caritabil. Astfel, acțiunea de a dărui reprezintă principalul aspect în îmbunătățirea dispoziției. Recompensele emoționale date de acest lucru sunt vizibile la nivel neuronal, după cum relevă studiile. Cu toate acestea, dacă alegeți să cheltuiți banii pentru propria persoană, experții de la Universitatea din Michigan vă recomandă să alegeți experiențe, ci nu bunuri materiale. În acest caz, călătoritul sau participarea la un eveniment social sunt cele ce lasă o amintire plăcută pe termen lung. Deși sunt importante, nu ar trebui să uitați nici de micile bucurii ale vieții.
Bazându-ne pe aceste afirmații, putem conclude cu certitudine că, deși banii pot aduce fericire sau satisfacție în eventualitatea în care sunt cheltuiți într-un mod corect, este puțin probabil ca aceștia să aibă vreun impact major asupra stării de spirit a unui individ.
 

         3) Muzica și efectele ei asupra noastră

​
         Dintre toate formele de artă, muzica este cea care are cel mai direct și cel mai intens efect asupra creierului nostru. Ea a fost prezentă în toate culturile lumii de-a lungul istoriei, lucru ce a stârnit întrebarea ,,Ce face muzica să fie așa de plăcută?”. În esența ei, muzica reprezintă o combinație de frecvențe audio, reverberând în calibre diferite, care sunt apoi recepționate de ureche, excitând neuronii, cauzând uneori plăcere. Din moment ce corpul uman are nevoie de diverși stimuli pentru a supraviețui (spre exemplu mâncarea sau sexul), creierul uman a format un sistem de recompensare în cazul în care ai obținut respectivii stimuli. Acest mecanism se manifestă prin eliberarea de dopamină, o substanță chimică responsabilă pentru senzațiile plăcute. Astfel, în urma unui astfel de stimul, neurotransmițătorul oferă o senzație de plăcere. Muzica are abilitatea de a crea o astfel de stare, declanșând sistemul dopaminei, cauzând dilatarea pupilelor, creșterea presiunii sangvine și o mărire a activității creierului în zonele responsabile pentru auz, mișcare și emoții. Cu toate că nu are un rol direct în supraviețuire, reacțiile emoționale sunt cele ce cauzează eliberarea dopaminei. Un lucru fascinant este faptul că, deși preferințele musicale diferă în funcție de cultură, experiențe personale sau gusturi, reacția pare să fie aceeași, motiv pentru care, muzica este numită de mulți ,,un drog natural al fericirii”.